Dezvăluirile femeii care și-a abandonat copilul: L-am lăsat să nu mă mai judece mama

Social

Mama bebelușului găsit în scara unui bloc din sectorul Buiucani al capitalei a relatat, în cadrul emisiunii „Vorbește Moldova” adevăratele motive ce au făcut-o să-și abandoneze copilul, dar și circumsanțele în care a rămas însărcinată și a născut.

Femeia susține că principala cauză a faptei sale a fost să nu mai fie judecată și certată de mama sa autoritară, care i-a spus, printre altele, „să facă orice, numai nu copii”, dar și frica de „gura lumii” din satul de baștină, unde părinții săi erau „oameni stimați”, transmite medianews.md cu referire la Unimedia.

Femeia, în vârstă de 25 de ani, pe nume Cristina, spune că a aflat despre faptul că este însărcinată abia la termenul de 4 luni, când fătul a făcut prima mișcare. Ea nu s-a decis să facă avort, dar nici nu a mers la medic pentru investigații. Niciodată în cele 9 luni de sarcină și nici când a născut.




„Să recunosc că sunt însărcinată cu al treilea copil nu voiam. Nu mă deranja că voi avea copil, știam că nu am susținere, că voi fi din nou judecată, presată, voi fi îmboldită de mama cu chestia: uite ce este din viața ta, cine ai fost și cine ai ajuns. Nu voiam ca mama să fie iarăși judecată de lume, pentru că știam că o doare și nu reacționează normal în această situație”, a relatat mama bebelușului.

„Tu mai ai, câ pot să mai sufăr din cauza ta? Cât mă vor mai arăta cu degetul că tu faci din capul tău?”, acestea au fost cuvintele mamei tinerei, când a aflat că fiica sa este însărcintată cu al treilea copil. „Tu permanent crezi lumea și niciodată nu mă crezi pe mine, copilul tău”, cu aceste cuvinte s-a încheiat discuția, iar pe un timp, și legătura dintre mamă și fiică.

Femeia cunoaște și cine este tatăl copilului său, dar nu a vrut să dea nume, pentru că, nu vrea să „îl țină cu asta”.




Cristina spune că a lucrat din greu pe tot parcursul sarcinii, deși știa că astfel fătul este expus pericolului și că poate face un avort spontan.

„Nu am avut toxicoză sau alte probleme, eram plină de energie, lucram. Lucrul era foarte greu, într-o gheretă de fructe și legume, depuneam efort fizic și mă gândeam că după cantitatea de greutate pe care o ridicam poate avea loc un avort spontan și presupuneam că asta poate hotărî toate întrebările, ca să nu ajung la vorbele mamei: mai ai, cu trei copii și fără bărbat?”

Nașterea a avut loc acasă, într-o cameră de cămin, în cada cu apă caldă, iar bebelușul s-a dovedit a fi băiețel. În timp ce năștea femeia, în odaie dormea fiica sa mijlocie. „Nașterea a început la ora 4.00 dimineața, mai întâi s-au rupt apele și eu știam că gata, s-a pornit. O oră cât m-am chinuit, mă calma baia caldă. Au fost momente când mă gândeam că dacă pierd cunoștința, e gata, copilul se înădușă și risc să pierd viața și eu și el.




M-am așezat la podea, iar fetița dormea pe pat. Mă străduiam să nu strig de durere, ca să nu o trezesc și să nu audă vecinii, pereții sunt foarte subțiri în cămin. Rezistam strângând din dinți și cu mâinile în podea. Am născut singură, îmi dădeam seama că copilul poate fi mort. Prima ce am făcut, nu mă gândeam că mă doare sau că am rupturi, sau că am nevoie de ajutor medical, am spus: micuțule, respiră, plângi. tiam că trebuie să mă iau în mâini, să fiu tare, l-am pus pe piept, am pus prosopul peste el și stăteam cu el așa, ca să pot să îmi revin.

El era destul de normal, avea mai mult de 2 kg, m-am uitat și la ora fixă când l-am născut, 5.15, avea puțină pigmentație, a deschis ochișorii, copil sănătos. Retrăiam, m-am străduit să fie totul steril. Mă gândeam: Doamne, cât de tare mă stimulezi ca acest copil să trăiască”.

Bebelușul s-a născut la 27 decembrie și a fost îngrijit de mama sa timp de aproape o lună, până aceasta s-a decis să îl lase într-un loc sigur, unde să-l găsească cineva care să îi ofere o viață mai bună. Cel puțin așa spera Cristina. „Nu vroiam să îmi bat joc de el, i-am luat picăturile standarde, contra balonării.




I-am acordat îngrijirea și când l-am lăsat, deschidea ochișorii normal. Eram gata să îl țin lângă mine, să îl îngrijesc până în momentul în care voi găsi o familie care e pedepsită de soartă și vrea un bebeluș, care poate să-l crească, să-l educe. De asta nu l-am omorât deodată, nu l-am aruncat. Era mai simplu, nimeni nu știa de el, puteam să fac acest lucru. Nu sunt monstru, îl iubeam, dar știam că nu îl pot lăsa”.

Deși vorbește cu gingășie despre bebeluș, tânăra nu i-a dat un nume: „Este singurul lucru pe care nu am putut să îl fac, nu puteam emoțional, moral.

Micuțul meu, prințul meu, așa mă adresam la el. Nu puteam să îi dau nume, deoarece de fiecare dată când aș fi auzit acel nume, aș fi retrăit acele emoții”.




Înainte să îl abandoneze, Cristina a hrănit bebelușul, l-a îmbrăcat, i-a făcut o poza și l-a pus într-o geantă, pe scurta fetei sale, și a ieșit din casă. Micuțul dormea.

„tiam că nu am de mers mult cu el, știam unde mă duc. Am intrat în Policlinica nr. 12, m-am ridicat la etajul 2, unde este odaia mamei și a copilului, știam de ea, dar când am întors capul, am văzut camera de luat vederi. Eram panicată, dar nu știam unde să îl las, dar nici să îl aduc înapoi acasă, eram hotărâtă deja. tiam regiunea, cunoșteam blocurile în care se lasă cărrucioarele.

A doua idee a fost să îl las în cărucior, lângă ușa unei mame, care oricum îi va auzi plânsul. O domnișoară a deschis ușa și eu m-am strecurat înăuntru. Tremurând am scos copilul din geantă. Nu știu ce simțeam atunci, nu eram eu. De la panica și teama că voi fi observată, am uitat să îl învelesc. L-am îmbrăcat în costumaș călduț, pentru că vroiam să îl las la spital. Am pus bebelușul, am bocănit și am fugit repede. Unica ce am făcut, am lăsat bilețelul cu ora și data nașterii”, a relatat femeia.




„Am luat un lucru de la el, suzeta, altceva nu mai aveam ce să păstrez. era micuț, nu avea încă lucruri de care să fie atașat. Îmi dădeam seama că nu îl voi mai vedea niciodată”, a mai spus femeia.

Deși a văzut la știri că este căutată de Poliție, Cristina nu a dat de știre, iar motivul este același ca și în cazul abandonului: „Nu știam că acolo sunt camere, eram încrezută că nu mă vor găsi. tiam că din moment ce recunosc, explic motivul și îl veau înapoi, asta deja se va răspândi. Eu voi avea aceleași momente: „Cum poți așa iar, de ce eu nu am noroc de tine? Cum pot să trăiesc știind că am așa copil?”. Îmi iubesc mama, nu vroiam ca ea să sufere. De asta și nu recunoșteam, ca să nu explic de ce… Nu am avut susținerea pe care o necesitam, un sfat al mamei, care poate să te oprească de la o greșeală”…

Cristina susține că regretă cele făcute și vrea ca bebelușul să îi fie întors, ca să îl poată crește ea, indiferent de consecințele pe care le va suporta.




Pe acest caz a fost inițiată o cauză penală pentru comiterea infracțiunii de lăsare în primejdie. Dacă va fi găsită vinovată, ea riscă o amendă până la 27.500 lei sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau închisoare de până la 2 ani.

Bebelușul de doar câteva săptămâni a fost abandonat în scara unui bloc din sectorul Buiucani al capitalei, la 23 ianuarie. Copilul a fost dus la Spitalul Clinic Municipal nr.1 iar ulerior, organele de drept au identificat femeia care l-a abandonat, aceasta dovedindu-se a fi chiar mama micuțului.

Femeia, în vârstă de 25 de ani, este originară din raionul Dondușeni și mai are la întreținere alți doi copii minori. La moment, ea locuiește cu fiica în Chișinău, iar băiețelul mai mare stă la părinții ei.










Preluat: stiri.md

Distribuie aceasta stire: